GALERIA NAȚIONALĂ

Galeria Naţională reprezintă expoziţia permanentă a Muzeului de Artă Cluj-Napoca realizată în 21 de săli de la etajul clădirii. Actuala paginaţie a Galeriei Naţionale etalează peste 200 de piese de pictură şi 18 piese de sculptură selectate din patrimoniul muzeului. Ţinând seama de specificul patrimoniului, actuala paginaţie propune o prezentare coerentă (atât sub raport cronologic, cât şi sub raportul filiaţiilor stilistice), a cinci secole de artă plastică naţională, secolele XVI-XX, cu un accent caracteristic asupra artei din Transilvania şi o evidenţiere expresivă a multiculturalităţii proprii spaţiului intracarpatic. Circuitul muzeal debutează cu o colecţie de icoane ortodoxe din Transilvania secolelor XVIII-XIX expuse alături de retablul bisericii catolice din localitatea Jimbor, judeţul Braşov, realizat în stilul goticului târziu (sec. XVI), cu influenţe renascentiste.

Pe întreg parcursul expoziţional este evidenţiată evoluţia artei din Transilvania începând cu picturi ilustrative pentru arta timpurie a portretului din secolele XVIII-XIX semnate de Franz Neuhauser, Anton Bergman sau Mişu Pop, continuând cu viziunea expresionistă ale lui Nagy István si Aurel Popp şi focalizând asupra grupării artistice de la Baia Mare cu exponenţii Szolnay Sándor, Mikola András, Eugen Pascu, Kriszán János, David Jándi şi Ziffer Sándor. De asemenea, evoluţia artei în spaţiul ardelean, cu accente ale celei configurate în centrul artistic Cluj, este reprezentată de Elena Popea, Pericle Capidan, Tasso Marchini, Emil Cornea, Romul Ladea.

Artiştii români care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naţionale reprezentative începând cu secolul al XIX-lea sunt ilustraţi cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (reprezentat atât de lucrările cu influenţe academice cât şi de cele care au rezultat ca urmare a evoluţiei artistice determinate de contactul cu colonia pictorilor de la Barbizon), Ion Andreescu, Ştefan Luchian (cu una dintre cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral). Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată prin lucrări semnate de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legaţi de evoluţiile artei europene nu numai prin opţiuni stilistice şi tematice ci şi prin contacte şi legături personale cu unii din cei mai notorii exponenţi ai acesteia. Conexiunile cu arta europeană sunt marcante în modul cel mai evident la artiştii care au evoluat sub semnul avangardei istorice, reprezentaţi prin opere semnate Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu.