COLECȚIILE MUZEULUI

Muzeul de Artă Cluj-Napoca deţine un patrimoniu deosebit de valoros de artă românească şi universală (sec. XV-XXI) cuprinzând peste 13.000 de piese din care: pictură (peste 3.600 piese), sculptură (peste 450 piese), arte grafice (peste 5.600 piese), arte decorative (peste 200 piese) şi fond documentar (peste 3300 piese).

Artiştii români care prin activitatea lor au contribuit la constituirea unei arte naţionale reprezentative începând cu secolul al XIX-lea sunt ilustraţi cu opere semnate Theodor Aman, Nicolae Grigorescu (reprezentat atât de lucrările cu influenţe academice cât şi de cele care au rezultat ca urmare a evoluţiei artistice determinate de contactul cu colonia pictorilor de la Barbizon), Ion Andreescu, Ştefan Luchian (cu una dintre cele mai frumoase colecţii naţionale ale tablourilor sale cu subiect floral). Arta românească a primei jumătăţi a secolului XX este reprezentată prin lucrări semnate de Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Dărăscu, Gheorghe Petraşcu, Francisc Şirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Dumitru Ghiaţă, Camil Ressu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, legaţi de evoluţiile artei europene nu numai prin opţiuni stilistice şi tematice, ci şi prin contacte şi legături personale cu unii dintre cei mai notorii exponenţi ai acesteia. Conexiunile cu arta europeană sunt marcante în modul cel mai evident la artiştii care au evoluat sub semnul avangardei istorice, reprezentaţi prin opere semnate Hans Eder, Iosif Klein, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, M. H. Maxy, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu.

Arta din România celei de-a doua jumătăţi a secolului XX este reprezentată cu opere ale artiştilor Catul Bogdan, Al. Ciucurencu, Aurel Ciupe, Ion Ţuculescu, Ion Vlasiu, Constantin Lucaci, Corneliu Baba, semnificative pentru detaşarea artiştilor de „reţetele” ideologico-artistice impuse de regimul comunist.

Arta din Transilvania este ilustrată de artişti ca Franz Neuhauser, Anton Bergman sau Mişu Pop, expresioniştii Nagy István şi Aurel Popp, gruparea artistică de la Baia Mare cu exponenţii Szolnay Sándor, Mikola András, Eugen Pascu, Kriszán János, David Jándi şi Ziffer Sándor. De asemenea, evoluţia artei în spaţiul ardelean, cu accente ale celei configurate în centrul artistic Cluj, este reprezentată de Elena Popea, Pericle Capidan, Tasso Marchini, Emil Cornea, Nagy Albert, Friedrich Bömches, Romul Ladea, Petre Abrudan, Teodor Harşia, Fülöp Antal Andor, Alexandru Mohy, Ion Sima, Petru Feier, Anton Lazăr, Bene József, Egon Marc Lövith.

Patrimoniul de artă universală însumează 1456 piese de picură, sculptură, grafică şi artă decorativă.

Fără a fi omogenă, colecţia de pictură conţine piese de interes artistic, dar şi documentar, pentru ambianţa artistică europeană: maghiară (Lotz Karoly: 1833- 1904, Munkácsy Mihály:1844-1900, Mednyánszky Lászlo : 1859-1919, Koszta Joszef: 1864-1949, István Reti: 1872- 1944), austriacă, germană ( Franz Defregger: 1885-1921), italiană ( Luca Giordano: 1632-1705, Carlo Dolci: 1616-1686), franceză ( Jean Hippolyte Flandrin: 1809-1861, Felix Ziem), rusă ( Ivan Konstantinovici Aivazovski: 1817-1900), flamando-olandeză (Herri Met de Blesse: 1480-1550).

Sculptura, datând în special din perioada secolelor XVIII – XX, provine mai ales din ambianţa franceză (Claude- Michel Clodion: 1738- 1814, Antoine- Louis Barye: 1796-1875) şi  germană (Ernst Barlach: 1870-1938).

Colecţia de grafică cuprinde lucrări ale unor mari gravori şi desenatori europeni din secolele XVI-XX. Menţionăm dintre aceştia pe artiştii italieni (Salvator Rosa: 1615-1673, Giovanni Batista Piranesi: 1720-1778), francezi (Honoré Daumier: 1808-1879, Theodore Gericault: 1791- 1824, Edgar Degas : 1834-1916) şi germani (Käthe Kollwitz: 1867-1945).

Patrimoniul de grafică universală a crescut prin donaţiile de lucrări care au urmat organizării la muzeu a expoziţiilor Bienala Internaţională de Grafică Mică şi Tribuna Graphic.