TRADIȚII ACTIVE II. Lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca și din colecții ale artiștilor. Tur ghidat.

joi, 31 ianuarie 2019, ora 11

Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită joi, 31 ianuarie 2019, de la ora 11, la un tur ghidat în cadrul expoziţiei „Tradiţii active II”. Cu această ocazie, Dan Breaz, curatorul evenimentului, va susţine o prezentare referitoare la secţiunile tematice pe baza cărora a fost elaborat conceptul curatorial.

Selectate pentru a celebra centenarul Marii Uniri, cele 109 lucrări acoperă peste o sută de ani de mare importanță pentru modalitățile diferite prin care a fost tratat conceptul de „tradiție” de către cei 60 de artiști selectați în expoziția „Tradiții Active II”: Petre Abrudan, Gheorghi Apostu, Sabin Bălașa, Octav Băncilă, Georgeta-Olimpia Bera, Marius Bercea, Dan Bimbea, Teodor Botiș, Corneliu Brudașcu, Pericle Capidan, Ștefan Câlția, Gheorghe Cernăianu, Alexandru Chira, Nistor Coita, Radu Comșa, Octavian Cosman, Brăduț Covaliu, Ion Alin Gheorghiu, Marin Gherasim, Nicolae Grigorescu, Oscar Han, Elena Ilash, Constantin Dinu Ilea, Iosif Iser, Kádár Tibor, Kӧrӧsfői-Kriesch Aladar, Kovács Zoltán, Romul Ladea, Anton Lazăr, Egon Marc Lӧvith, Ștefan Luchian, Ana Lupaș, Makár Alajos, Nicolae Maniu, Aurelia Matei, Corneliu Michăilescu, Alexandru Mohi, Alin Munteanu, Marcel Munteanu, Alexandra Mureșan, Ciprian Mureșan, Ioan Aurel Mureșan, Nagy Albert, Nagy Imre, Georgeta Năpăruș, Pallos Schӧnauer Jutta, Constantin Piliuță, Lucia Piso Ladea, Aurel Popp, Maria Repoff-Popescu, Camil Ressu, Ioan Sbârciu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Paul Sima, Mircea Spătaru, Andrei Șchiopu, Ion Theodorescu-Sion, Ion Țuculescu, Ion Vlasiu, Mircea Vremir.

În expoziție au fost selectate lucrări reprezentative pentru dialogul mai larg sau mai restrâns pe care l-au angajat artiștii noștri moderni și contemporani cu ideea de „tradiție”, ca patrimoniu cultural, ca ansamblu specific de concepții și mentalități care, structurate istoric, în plan național și social, s-au sedimentat ca temei „activ” al cunoașterii artistice. De aici, sintagma „tradiții active”, care, exprimând esența conceptului curatorial, dă totodată și titlul expoziției. „Tradiții active II” cuprinde următoarele secțiuni tematice: 1. Dialogul modern-tradițional; 2. Tipologia ţăranului; 3. Imagini ale multiculturalismului; 4. Trecutul îndepărtat şi reprezentanţii săi; 5. Spiritualitate și tradiție: perspective contemporane; 6. Imagini ale sacrificiului; 7. Toposuri tradiționale; 8. Simboluri naţionale; 9. Episoade ale istoriei naționale; 10. Personaje ale istoriei și culturii autohtone; 11. Perspective moderne şi contemporane asupra tradiției.

Proiectul curatorial a urmărit ca grupajele de lucrări expuse să se constituie mai degrabă ca forme de reflecţie, capabile să ne modeleze propria perspectivă asupra unei istorii culturale cu puternice valenţe identitare. Aceasta a făcut ca scenariul expozițional să etaleze expresii stilistice şi tehnici foarte diverse, aparţinând unui spectru larg al genurilor artistice: pictură, sculptură, obiect, grafică, desen și artă decorativă. Sunt asociate, în acest sens, lucrări din patrimoniul muzeului cu lucrări din colecțiile unor cunoscuți artişti contemporani, în lucrările cărora dialogul cu problematicile tradiţiei artistice naționale s-a cristalizat în forme inedite.

Aceste lucrări ilustrează, așadar, deschiderea unor orizonturi tot mai largi tematicii cu specific autohton, evidenţiind constanța acestei problematici, persistenţa ei până în contemporaneitate.

Imagini din expoziţia „Tradiţii active II”, realizate în timpul turului ghidat de joi, 31 ianuarie 2019, susţinut de Dan Breaz, curatorul expoziţiei. La această activitate au fost prezente și doamna conf. univ. dr. Mihaela Gorcea (Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca), în calitate de profesor-coordonator de programe educative şi doamna Claudia László (Colegiului Naţional „George Coşbuc”), profesor-coordonator de programe educative.

În prezenţa unui public numeros şi entuziast, am avut bucuria de a discuta despre secţiunile tematice pe baza cărora a fost elaborat conceptul curatorial.

Prezentarea şi promovarea conţinutului expoziţional s-a dovedit o metodă utilă în asimilarea problematicii „tradiţiilor active” şi a bazelor necesare unei culturi vizuale adaptate la provocările artei moderne şi contemporane.

Pe această cale, le mulţumim tuturor participanţilor pentru generoasa lor implicare într-un dialog fascinant, privitor la valorile patrimoniului şi ale lucrărilor actuale, împrumutate de la ariştii invitaţi.