Întâlniri cu artista Maria Reichert Sârbu...

în ambianța expoziției „Vindecătorul nevăzut”

Seria de întâlniri de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca îi va prilejui publicului posibilitatea de a o cunoaște pe graficiana Maria Reichert Sârbu, cu care va putea purta un dialog liber și deschis, într-o atmosferă plină de cordialitate, care va înlesni, negreșit, o înțelegere mult mai profundă a demersului său creativ.

Până în data de 18 noiembrie 2018, în zilele de sâmbătă și duminică, între orele 11:00 – 13:00, artista va fi prezentă în expoziția de grafică de șevalet intitulată „Vindecătorul nevăzut”.

VĂ AȘTEPTĂM CU DRAG!

Curator: Alexandra Sârbu
Prezintă criticulm de artă Oliv Mircea

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de cultură, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează, în perioada 25 octombrie – 18 noiembrie 2018, expoziţia personală de grafică de şevalet a artistei Maria Reichert Sârbu, reunită sugestiv sub genericul „Vindecătorul nevăzut”.

Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 25 octombrie 2018, cu începere de la ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ţa Unirii nr. 30), în prezenţa artistei, a criticului de artă Oliv Mircea şi a curatorului expoziţiei Alexandra Sârbu.

Concentrându-se asupra unei selecții reprezentative de lucrări care reflectă, cu precădere, preocupările dominante ale ultimilor patru ani, expoziția „Vindecătorul nevăzut” aduce în atenție unitatea unei viziuni artistice ce prinde contur între limitele unei tulburătoare fragilităţi disimulate şi efuziuniile resortului creativ, plasate sub controlul atent al lucidității. Traducând cu mare subtilitate proiecții încifrate ale sinelui, ea condesează, în esență, reperele unei „iconografii” intens personale, insinuată în pagină cu o discreție absolut frapantă, urmând cadența și timbrul seninătății grave, ale cărei vibrații se împlinesc doar sub semnul „bunei-cuviințe”, respingând orice urmă de grandilocvență sau stridențe adiacente.

Pătrunderea avidă în zona expresivității pure, aflată la „temperatura” trăirilor spontane, se instituie ca un demers primordial, determinat de necesitatea unei traduceri cât mai nemijlocite şi nealterate a impresiilor şi a intensităţilor de natură pur afectivă. Imaginea devine, astfel, posesoarea unei consistențe metaforice atemporale, atent alchimizate în orizontul pulsațiilor sensibile ale interiorității,  suspendând-o între „vizibilul exterior” şi „văzutul lăuntric”.

Pe parcursul travaliului creator, câmpul suprafeței nu este niciodată asumat ca un dat stabil, imperturbabil, ci el fiinţează ca un spaţiu germinativ al ideaţiei pure, de largă respiraţie, ce poate fi subsumat total unei materii a facerii şi a prefacerii... mereu permeabilă la reiterarea gestului plăsmuitor ce conduce la apariția unor neașteptate transfigurări plastice: de la asocieri armonice, atent balansate între real şi imaginar, la conexări şi interferări formale insolite, de la abstrageri şi absconderi succesive la jonglări spectaculoase cu ipostazieri structurale contrastante, totul cufundându-se într-o convivialitate irezistibilă. Identităţi secrete, intuiţii sau nelinişti febrile, notaţii ideatice consumând stări, procese sau situaţii, parabole vizuale decodificate în cheie simbolică sau metaforică, suprinzătoare disponibilizări ale clipei sau ale memoriei şi semne intense ale unui alfabet personal, dintre care unele repetative şi nesfârşit explorabile, ajung să se susţină convigător la nivelul imaginii, probând cu insistenţă a căutată obstinaţie a recuperării.

Această repertoriere sensibilă în nuanţe, cu o conotaţie pregnant autoreferenţială, este supusă, sub impulsul unei inexorabile necesităţi interioare, unei atente procesări a memoriei, trăirile şi experienţele marcante ale traiectoriei biografiei personale coexistând miraculos în pagină, prin citarea şi încifrarea permanentă a unei nostalgice anteriorităţi. Creaţia artistică – receptacol protector ale unei memorii afective încremenite în netimp – a devenit, la rândul ei, consecinţa lor firească.

Expoziţia „Vindecătorul nevăzut” caută, în esenţă, să pună în valoare informalul imagistic nezgomotos, într-o prodigalitate evocatoare de atmosferă, pentru a provoca, fixa şi suscita, în cel mai onest şi intim mod cu putinţă, o experienţă lăuntrică consumată în aerul familiar al împărtăşirii.

Maria Reichert Sârbu

Grafician. S-a născut la 26 iulie 1955 în Reșița, județul Caraș-Severin. Absolventă a Institutului de Arte Plastice şi Decorative „Ion Andreescu”, Cluj-Napoca, specializarea Grafică, promoţia 1979. Membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP), filiala interjudeţeană Cluj-Bistriţa, secţia Grafică (din 1993). Profesor de specialitate la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea”, Cluj-Napoca (din 1988). Începând cu anul 1975, a figurat cu consecvenţă la importante expoziţii de grup cu caracter judeţean, interjudeţean sau naţional, lucrările sale fiind integrate şi în numeroase manifestări expoziţionale cu participare internaţională (selectiv): Expoziţia secţiei de grafică a Institutului de Arte Plastice şi Decorative „Ion Andreescu”, Offenbach am Main, RFG (1977); Expoziţia de grafică şi tapiserie „Zilele tinerilor artişti români în R.D.G.”, Dresda, RDG (1977); Expoziţia internaţională „Tineri pentru pace”, Torun, Polonia (1985); Expoziţia anuală de miniatură artistică, Toronto, Canada (1989, 1990); Expoziţia internaţională de mail art, Sibiu (1991, 1992);  Bienala internaţională de mail art, Schloβ Bodenburg, Germania (1995); Bienala internaţională de miniatură, Gornji Milanovac, Iugoslavia (1996, 1998, 2000); Expoziţia internaţională de ex-libris, Wroclaw, Polonia (1997). A semnat grafică de carte la editurile „Dacia”, „Excelsior”, „Akademos” şi „Mega” din Cluj-Napoca, respectiv „Corint”, „Editura Academiei Române”, „Editura Didactică și Pedagogică” din București, având colaborări editoriale şi cu revistele Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca („Ars Transsilvaniae” şi „Ephemeris Napocensis”) sau revista „Reporter” a Departamentului de Jurnalism din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării a Universităţii „Babeş-Bolyai”. Laureată a Festivalului Național al Tineretului, București, 1979 (secțiunea afiș, Premiul I). Lucrările sale sunt prezente în colecții particulare din România, Germania, Franța, Italia, Grecia etc.