CAPODOPERE RESTAURATE

 

16 septembrie – 29 octombrie 2017

Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituție publică de interes județean, care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează, în perioada 16 septembrie – 29 octombrie 2017, expoziţia „Capodopere restaurate”.

Expoziţia „Capodopere restaurate” este deschisă în data de 16 septembrie 2017, cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului şi poate fi vizitată până în data de 29 octombrie 2017.

Expoziţia „Capodopere restaurate”, curatoriată de Dr. Dan Breaz, readuce în fața publicului 5 artiști care au modelat dezvoltarea artei moderne din România. Tematica Zilelor Europene ale Patrimoniului (Z.E.P.) din acest an promovează valorile culturale care întrețin atașamentul faţă de patrimoniul cultural şi sentimentul de apartenenţă la valorile ţării. Evenimentele Z.E.P. din acest an sunt astfel concepute încât să restituie privitorului de azi câteva dintre valorile tradiţionale cu semnificaţie europeană din patrimoniul muzeal.Prin urmare, subiectele de inspiraţie tradiţională ale lucrărilor şi calitatea de patrimoniu european restaurat al celor cinci lucrări selectate le recomandă pentru celebrarea acestui eveniment. Totodată, expoziţia „Capodopere restaurate” susține legătura comunităţii cu peisajul cultural şi cu problematica protejării patrimoniului său.

Selecţia propune o privire sintetică, din perspectiva câte unei lucrări semnificative pentru orientarea estetică şi tematică a fiecăruia dintre artişti.

Nicolae Grigorescu:Claie de fân. Pentru Nicolae Grigorescu lumea rurală este un pretext de a surprinde frumuseţea luminii naturale, cum se întâmplă adesea în cazul impresioniştilor, dar este şi o temă autonomă, ale cărei subiecte plastice sunt în multe cazuri reprezentative pentru specificul naţional.Valorile rurale au fost considerate nu doar în România, ci și în fiecare dintre statele europene ale secolului al XIX-lea adevăratele valori naţionale. Claie de fân (1896) pune în valoare preocupările lui Nicolae Grigorescu pentru un cadru natural independent de civilizaţia şi valorile urbane.

Klein József: Compoziţia cu nuduri.Klein József se remarcă printr-o excelentă stăpânire a diferitelor tehnici artistice tradiţionale, dar şi printr-o receptivitate crescută față de spiritul avangardei istorice. De aceea, a fost cooptat, după stabilirea sa în 1920, la Baia Mare, ca maestru al aşa-numiţilor „tineri rebeli”, care-şi propuseseră să conteste autoritatea canoanelor tradiţiei. Databilă după anul 1932, într-o perioadă de maturitate creatoare, Compoziţia cu nuduri este, cu siguranţă, una dintre cele mai importante lucrări de patrimoniu, pentru sinteza armonioasă dintre tradiţia de tip clasic şi curentele avangardei istorice.

Camil Ressu: Femeie cu copil. La începutul secolului al XX-lea, Camil Ressu, aidoma lui Constantin Brâncuşi sau Ion-Theodorescu Sion, exprima vizual identificarea originarului prin redescoperirea „primelor timpuri”. De fapt, era vorba despre o iconografie a nevoii de schimbare, iar „actorii”care urmau să producă schimbarea erau pentru Camil Ressu mai ales semănătorul sau ţăranul. Nevoia de renaştere şi de creare a unei lumi noi se exprima, aşadar, prin imagini ale tradiţiei. Un exemplu concludent este şi lucrarea de inspiraţie rurală Femeie cu copil, care sintetizează prin subiectul său plastic o tematică preferată a lui Camil Ressu. În acelaşi timp, structura compoziţională conduce privitorul înspre conexiunea cu tema religioasă a Madonei cu pruncul.

Ziffer Sándor: Bivolii. Asemenea lui Klein József, Ziffer Sándor este reprezentativ pentru binomul tradiţie-inovaţie, astfel încât creaţia sa demonstrează că acest binom poate fi văzut nu doar în termenii unui raport dihotomic, ci şi în ipostaza unui dialog creator. În deceniul al treilea al secolului XX, creaţia lui Ziffer Sándor a cunoscut apogeul dezvoltării sale în direcţie avangardistă, pentru ca, ulterior, în sensul „întoarcerii la ordine”, pe care-l vehicula „noul clasicism”, opera sa să se concentreze asupra valorilor naţionale, respectiv, către acelea ale unei arte tradiţionaliste. Lucrarea Bivolii (1931) exprimă caracteristicile avangardei istorice, însă nu exclude o armonie compoziţională de tip clasic, punând în valoare dialogul plastic dintre soliditatea formelor şi imaterialitatea luminii iradiante, care augmentează perceperea formelor.

Ştefan Luchian: Albăstrele. Una dintre calitățile speciale ale lucrărilor lui Ştefan Luchian este înţelegerea aparte a armoniilor cromatice ale naturilor statice. Din punctul său de vedere, însăşi metoda artistică era menită să împrumute din firescul proceselor naturale şi nu doar să imite aparenţa vizuală a naturii. La acestea, Ştefan Luchian a adăugat „sugestiile profunde ale artei poporului românesc” (H. Focillon). Un exemplu expresiv este lucrarea Albăstrele, în care florile contrastează cu cromatica şi motivele geometrice ale ulcelei specific tradiţionale.

Expoziţia „Capodopere restaurate”, prin valorile tradiţionale cu semnificaţie europeană din patrimoniul muzeal, susţine legătura comunităţii cu peisajul cultural şi cu problematica protejării patrimoniului său.