Imagini de la lansarea celui de-al doilea volum, părțile I-III, al lucrării științifice „Conscripția fiscală a Transilvaniei din anul 1750. Tabele statistice”, apărut în acest an la Editura Enciclopedică din București, sub semnătura autorilor: Ladislau Gyémánt, Remus Câmpeanu, Anton Dörner și Florin Mureșan. Evenimentul găzduit de Sala Tonitza a Muzeului de Artă Cluj-Napoca a avut loc în data de 6 iulie 2016, cu începere de la orele 17:00, în prezența unui public numeros și a distinșilor invitați: prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, prof. univ. dr. Andrei Marga, prof. univ. dr. Ladislau Gyémánt și Marcel Popa, director al Editurii Enciclopedice din București.

 

InAteliere de animație pentru elevi cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani, în cadrul programului de educație cinematografică al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF)

I

 

 

 

 

Lansare de carte: „Conscripția fiscală a Transilvaniei din anul 1750. Tabele statistice”,Volumul al II-lea, Părțile I-III
București, Editura Enciclopedică, 2016

miercuri, 6 iulie 2016, ora 17:00

sala Toitza

„Conscripția fiscală a Transilvaniei din anul 1750. Tabele statistice”, volumul al II-lea, Părțile I-III, București, Editura Enciclopedică, 2016
Autori: Ladislau Gyémánt, Remus Câmpeanu, Anton Dörner, Florin Mureșan
Lucrare publicată cu sprijinul Fundației Alexandrion, cea care decernează anual premiile „Constantin Brâncoveanu”, în scopul onorării valorilor culturii române

Prezintă: prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, prof. univ. dr. Andrei Marga, prof. univ. dr. Ladislau Gyémánt, Marcel Popa, director al Editurii Enciclopedice din București

Conscripţia contribuabililor din Transilvania, realizată în anul 1750, din dispoziţia Curţii de la Viena, cu scopul reaşezării sistemului fiscal pe baze moderne, reprezintă cea mai completă înregistrare statistică a realităţilor demografice, economice, sociale şi administrativ fiscale transilvănene din secolul al XVIII-lea. Valoarea şi autenticitatea datelor pe care le furnizează este confirmată de faptul că ele au devenit temeiul sistemului fiscal al principatului până la Revoluţia din 1848.

După mai multe tentative nereuşite de constatare veridică a acestor realităţi, reformismul terezian înfăptuieşte în anul 1750, prin conscripţia fiscală a principatului, înregistrarea obiectivă a populaţiei contribuabile rurale şi urbane. Prelucrarea acestui material de mare anvergură (peste 33000 de file), provenit din arhivele de la Viena şi Budapesta, despre care istoriografia dedicată Transilvaniei a inclus până acum doar menţiuni de câteva rânduri sau, eventual, pagini, a început printr-un prim volum în două părţi (2594 p.), publicat de Editura Enciclopedică din Bucureşti în anul 2009, care a inclus descrierea celor 2001 localităţi conscrise, în varianta originală latină şi în traducere românească.

Prezentul volum,  „Conscripţia fiscală a Transilvaniei din anul 1750. Tabelele statistice”, cel de-al doilea al colecţiei, în trei părţi (2463 p.), autori: Ladislau Gyémánt, Remus Câmpeanu, Anton Dörner, Florin Mureşan, continuă efortul consacrat valorificării acestui izvor de însemnătate unică pentru istoria Transilvaniei, prin publicarea materialului statistic din tabelele centralizatoare şi din cele trei tabele secundare existente pentru fiecare localitate conscrisă, material inclus în trei anexe şi 70 de tabele (cu notele lor aferente), interpretate din punctul de vedere al semnificaţiilor istorice pentru cunoaşterea realităţilor societăţii contribuabile transilvănene de la mijlocul secolului al XVIII-lea, printr-un „Studiu introductiv” însumând 361 de pagini.

Materialul inclus în prezentul volum are o însemnătate esenţială atât prin rolul pe care l-a avut în perioada elaborării sale, cât şi în ceea ce priveşte tentativele prezente de reconstituire veridică a istoriei Transilvaniei în zorii modernităţii din partea noastră de Europă. Astăzi, valorificarea acestui izvor de excepţie furnizează temeiuri solide pentru o imagine autentică, eliberată de clişee şi prejudecăţi, a societăţii transilvănene ca parte componentă, organică a unei Europe a modernităţii în ascensiune.