„Şcoala de la Cluj” este o sintagmă asociată în presa românească şi străină cu un dublu fenomen: afirmarea internaţională a unor tineri artişti care au studiat artele plastice la Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca în ultimul deceniu şi contribuţiei artistico-pedagogice tot mai însemnate a aceleiaşi universităţi în spaţiul educativ din România şi din lume. Prezenţa artiştilor clujeni în unele dintre cele mai importante expoziţii, muzee şi galerii ale lumii ca Centrul Pompidou din Paris, Tate Modern din Londra, MOMA San Francisco, Bienala de la Veneţia, Haunch of Venison, Wilkinson etc. a suscitat interesul mediilor artistice, colecţionarilor şi presei de specialitate care consideră acum Clujul ca un spaţiu cultural cu un aport semnificativ la configurarea artei contemporane internaţionale.

Aceste rezultate nu pot fi însă desprinse de direcţiile conceptualo-stilistice imprimate de mediul formator al acestei generaţii de artişti, Universitatea de Artă şi Design Cluj, precum şi de contextul special al Clujului, oraş cu istoria culturală cea mai semnificativă din Transilvania şi cu dinamica cea mai ridicată din România ultimilor ani, din punct de vedere cultural.

Muzeul de Artă Cluj-Napoca şi-a propus ca prin expoziţii succesive, derulate pe parcursul a trei ani, să prezinte „antecedentele” generatoare ale „Şcolii de la Cluj”, pornind de la premisa existenţei unor direcţii conceptualo-stilistice propuse de mediile formative, respectiv corpul profesoral al şcolilor de arte plastice clujene din anul 1926 până în prezent.

O primă expoziţie a acestui proces creativ ilustrată de lucrări ale profesorilor din prima Şcoală de Arte Frumoase de la Cluj, care a funcţionat în perioada 1926-1931 a avut loc în anul 2012 cu lucrări de Catul Bogdan, Pericle Capidan, Aurel Ciupe, Anastase Demian, Romul Ladea, Eugen Pascu, Alexandru Popp.

Expoziţia din anul acesta prezintă o selecţie cu lucrările profesorilor-pictori care au făcut parte din corpul profesoral al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu”, în perioada 1950-1989: Catul Bogdan, Aurel Ciupe, Vasile Crişan, Alexandru Mohi, Petre Abrudan, Miklossy Gábor, Kovács Zoltán, Teodor Harşia, Abodi Nagy Béla, Radu Fulger, Feier Petru, Veress Pál, Mircea Vremir, Paul Sima, Leonid Elaş, Tóth László, Victor Ciato, Teodor Botiş, Florin Maxa, Ghiorghi Apostu.

Aceste lucrări provenite exclusiv din patrimoniul muzeului nostru stau sub semnul figurativului, a preponderenţei figurii umane, marcate însă de inflexiuni ale modernităţii târzii — un tip de demers în care recunoaştem caracteristici ale Şcolii de la Cluj de azi.

Expoziţia face parte dintr-un program al muzeului care îşi propune prezentarea în expoziţii tematice a propriului patrimoniu, unele lucrări, aşa cum se întâmplă şi în expoziţia de faţă, fiind expuse pentru prima dată.